


Chirurgie de sinus lift la Viral Clinic

Ce este ridicarea sinusului?
Sinusul maxilar este o cavitate mare, plină cu aer, situată deasupra maxilarului superior și sub ochi. Atunci când se pierde un dinte în maxilarul superior, în special molarii sau premolarii, osul din acea zonă se poate micșora în timp. Pe măsură ce osul se retrage, cavitatea sinusului se poate extinde în jos, reducând spațiul disponibil pentru implanturile dentare. O ridicare de sinus este o procedură chirurgicală care are ca scop ridicarea planșeului sinusului și adăugarea de os în zona unde va fi plasat implantul. Acest os suplimentar ajută la crearea unei fundații solide pentru implant.
Ridicarea sinusului este adesea utilizată împreună cu implanturile dentare pentru a restaura dinții lipsă din maxilarul superior, în special în zonele posterioare, unde pierderea osoasă este mai frecventă.
De ce este necesară ridicarea sinusului?
-
Pierderea dinților: După pierderea unui dinte, osul care îl susținea începe să se deterioreze din cauza lipsei de stimulare, ceea ce poate duce la un os insuficient pentru implanturi.
-
Expansiunea sinusului: Sinusul maxilar crește în mod natural în timp, mai ales dacă dinții sunt pierduți. Acest lucru reduce spațiul pentru implanturi și poate necesita o ridicare de sinus pentru a crea mai mult loc.
-
Atrofia osoasă: Maxilarul își pierde în mod natural masa odată cu înaintarea în vârstă sau din cauza anumitor afecțiuni medicale, ceea ce duce la lipsa de os pentru implanturi.
-
Infecții: Dacă există o infecție în sinus sau în zonele din jur, poate apărea pierdere osoasă, ceea ce îngreunează plasarea implanturilor.
Cum se realizează o ridicare de sinus?
Consultația preoperatorie
-
Înainte de procedură, medicul stomatolog sau chirurgul va evalua sănătatea dinților, gingiilor și maxilarului. Se pot face radiografii sau tomografii computerizate (CT) pentru a determina cantitatea de os din maxilarul superior și pentru a examina dimensiunea cavității sinusale. Aceste imagini ajută chirurgul să planifice operația și să determine cât os trebuie adăugat.
Anestezie
-
Ridicarea sinusului se face, de obicei, sub anestezie locală pentru a amorți zona. Totuși, pentru pacienții anxioși sau în cazul unei proceduri mai complexe, se poate folosi sedare sau anestezie generală pentru a asigura confortul pacientului pe parcursul intervenției.
Incizie și acces
-
Chirurgul face o mică incizie în țesutul gingival de pe partea laterală a maxilarului superior, acolo unde trebuie ridicat sinusul. Incizia este făcută aproape de zona molarilor, unde pierderea osoasă este cel mai frecventă.
Ridicarea membranei sinusale
-
Chirurgul creează cu grijă o mică fereastră în os pentru a accesa membrana sinusului. Membrana sinusală este apoi ridicată ușor în sus, creând spațiu între cavitatea sinusală și maxilarul superior.
Adăugarea materialului de grefă osoasă
-
După ce membrana sinusală este ridicată, materialul de grefă osoasă este plasat în spațiul creat. Acest material de grefă poate fi sintetic, os donat sau os prelevat dintr-o altă parte a corpului. Scopul este de a adăuga suficient volum osos pentru ca implantul să aibă o fundație stabilă.
Închiderea inciziei
-
După plasarea grefei osoase, chirurgul va închide cu grijă incizia din țesutul gingival cu suturi. În unele cazuri, se poate utiliza o protecție temporară pentru a proteja grefa în timpul procesului de vindecare.
Recuperare
-
Perioada de recuperare începe după operație. Vindecarea durează, de obicei, câteva luni pentru a permite grefei osoase să se integreze cu osul existent al maxilarului.
Tipuri de proceduri de ridicare de sinus
Ridicare de sinus închisă (indirectă)
-
Aceasta este metoda mai frecvent utilizată la pacienții cu pierdere osoasă ușoară. Chirurgul accesează cavitatea sinusală prin țesutul gingival, fără a face o incizie mare. Un instrument mic este folosit pentru a ridica ușor membrana sinusală, iar materialul de grefă osoasă este plasat în cavitatea sinusală.
Ridicare de sinus deschisă (directă)
-
În cazurile de pierdere osoasă mai semnificativă, poate fi necesară o ridicare de sinus deschisă. Această metodă implică realizarea unei incizii în țesutul gingival și crearea unei mici ferestre în os pentru a accesa direct membrana sinusală. Membrana este ridicată, iar materialul de grefă osoasă este plasat în cavitatea sinusală.